La 29 septembrie 2015, deputații și senatorii dezbat și votează cea de-a patra moțiune de cenzură la adresa Guvernelor Ponta, "Alege între România și Ponta, un premier compromis. Demite-l pe Victor Ponta!".

Guvernele Ponta s-au confruntat, din mai 2012 până în prezent, cu trei moțiuni de cenzură. Niciuna dintre cele trei moțiuni inițiate de parlamentari ai Partidului Național Liberal (PNL), Partidului Democrat-Liberal (PDL), Partidului Popular-Dan Diaconescu (PP-DD) și Partidului Social Românesc (PSRO) nu a fost însă adoptată.

Cea de-a patra moțiune de cenzură, la adresa Guvernului Ponta IV (17 dec. 2014 — prezent), a fost depusă la 21 septembrie 2015 și a fost semnată de 180 de parlamentari ai PNL. Moțiunea este legată de trimiterea în judecată a premierului Victor Ponta, inițiatorii susținând că "premierul compromite o națiune întreagă" și că liderii UNPR și PSD, Gabriel Oprea și Liviu Dragnea, sunt "complicii" acestuia dacă îl sprijină în continuare.

Pentru ca moțiunea de cenzură să fie adoptată, este nevoie de votul majorității senatorilor și deputaților, adică de 275 de voturi.

PSD, UNPR, ALDE și minoritățile au anunțat că vor susține Guvernul, votând împotriva moțiunii de cenzură, în timp ce PNL, PSRO, PMP și UDMR s-au pronunțat pentru adoptarea moțiunii.

***

Prima moțiune de cenzură cu care s-a confruntat Guvernul Ponta III (5 mar. 2014 — 16 dec. 2014), "Opriți Guvernul Ponta 3 — Guvernul corupției, demagogiei și minciunii", a fost depusă la Parlament, la 13 mai 2014 și a fost semnată de 225 de parlamentari ai PNL, PDL și ai grupului Național-Democrat. Potrivit textului moțiunii, Guvernul condus de Victor Ponta ar fi dus România în "orizontul întunecat și corupt" din perioada 2001-2004, dar și în perioada de dinainte de 1989, "când partidul unic acaparase întreaga țară".

La 27 mai, moțiunea de cenzură a fost respinsă, cu 176 voturi pentru și 19 împotrivă. Au fost prezenți 326 de deputați și senatori, dintre care au votat 196. Un vot a fost anulat. Pentru retragerea încrederii Guvernului ar fi fost nevoie de cel puțin 286 de voturi pentru.

A doua moțiune de cenzură a fost depusă tot la adresa Guvernului Ponta III, la 12 septembrie 2014, fiind inițiată de 171 de parlamentari ai Alianței Creștin-Liberale (ACL: PNL+PDL). Moțiunea de cenzură "Victor Ponta pune în pericol statul de drept! Opriți fraudarea alegerilor de către PSD!", a fost inițiată de liberali și democrat-liberali, care au acuzat Guvernul Ponta pentru "asaltul supra democrației și asupra statului de drept", "emiterea pe bandă rulantă a ordonanțelor de urgență", "intrarea oficială a țării în recesiune tehnică", legiferarea migrației politice la nivel local, intenția de fraudare a alegerilor prezidențiale din 2 noiembrie 2014.

La 22 septembrie, moțiunea de cenzură a fost respinsă de plenul Parlamentului, cu 154 voturi pentru, 12 împotrivă și două anulate. Votul a fost secret cu bile. Pentru adoptarea moțiunii de cenzură era nevoie de votul a jumătate plus unu din totalul parlamentarilor, adică de 288 de voturi pentru.

La 5 iunie 2015, parlamentari ai grupurilor parlamentare ale PNL, Democrat și Popular precum și 12 parlamentari neafiliați, membri ai PSRO, au depus moțiunea de cenzură intitulată "Victor Ponta — demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!". Semnatarii au solicitat retragerea încrederii Guvernului, pe motiv că ar fi încălcat Constituția și ar fi săvârșit abuzuri inimaginabile, cu ocazia votului din diaspora, la alegerile prezidențiale din 2 și 16 noiembrie 2014.

Moțiunea a fost respinsă la 12 iunie, cu 194 de voturi pentru și 13 împotrivă. Pentru a trece, aceasta trebuia să întrunească 278 de voturi. Votul a fost secret cu bile. Au fost prezenți 417 parlamentari din 554. Și-au exprimat votul 214 parlamentari, iar 7 voturi au fost anulate.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu)