Populația planetei Pământ se află sub semnul creșterii accentuate la nivel global, chiar dacă raportată la continente, pe unele dintre acestea se estimează o scădere. Fenomenul implică o serie de aspecte care nu trebuie neglijate.

Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

Ziua mondială a populației este marcată în fiecare an la 11 iulie, ca urmare a atingerii cifrei de cinci miliarde a populației globale, la 11 iulie 1987.

Marcarea acestei zile a avut loc prima dată în 1989, la recomandarea Consiliului Director al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și a câștigat popularitate de la o ediție la alta, bucurându-se de sprijin și interes din partea organizațiilor și maselor din întreaga lume.

Tema anului 2014 — ''Investiția în tineri" — reprezintă un apel care vine în sprijinul celei mai numeroase generații — tineretul — temelia viitorului omenirii. S-a constatat că în prezent un număr foarte mare de tineri continuă să se confrunte cu sărăcia, inegalitatea și încălcarea drepturilor omului, ceea ce îi împiedică să își atingă obiectivele în viața personală și colectivă. Această generație are nevoie de tot sprijinul societății, prin ea asigurându-se viitorul planetei noastre.

În mesajul secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, pentru marcarea, din acest an, a Zilei mondiale a populației, se evidențiază faptul că ''lumea de azi are cea mai mare generație de tineri din istorie — 1,8 miliarde de tineri, mai ales în țările în curs de dezvoltare''. Această categorie de populație reprezintă un potențial foarte mare în eforturile noastre de a face față provocărilor majore cu care se confruntă umanitatea. Este necesar să investim în sănătate, educație, formare profesională și ocuparea forței de muncă pentru tineri, acțiune care va îmbunătăți perspectivele pentru viața tinerilor și va influența decisiv viitorul nostru comun. În încheierea mesajului său, secretarului general al ONU face apel la toți factorii de decizie pentru a implica tineri în toate deciziile care îi privesc, deoarece ''prin responsabilizarea tinerilor de astăzi vom pune bazele unui viitor mai durabil pentru generațiile viitoare''.

În această zi, la nivel mondial, sunt organizate, de grupurile oamenilor de afaceri, de organizațiile comunitare, de organizații non-guvernamentale, de instituții și persoane fizice, diverse activități educaționale: seminarii, sesiuni de informare educațională și concursuri axate pe creșterea gradului de conștientizare a oamenilor a diverselor probleme de populație, precum importanța planificării familiale, egalitatea între sexe, sărăcia, sănătatea mamei și respectarea drepturilor omului.

Cu o populație de peste 7 miliarde din martie 2012, și având în vedere estimarea atingerii cifrei de 8 miliarde în 2024, devine foarte important ca oamenii să acționeze pentru a avea o viață mai sănătoasă și mai sigură.

Scăderea fără precedent a mortalității, care a început să se accelereze în părțile mai dezvoltate ale lumii în secolul al XIX-lea și s-a extins în întreaga lume în secolul XX, reprezintă una dintre cele mai mari realizări ale omenirii. Estimarea speranței de viață la naștere a crescut de la 30 la 67 de ani între 1800 și 2005, ceea ce a dus la o creștere rapidă a populației: de la 1 miliard în 1810 la peste 7 miliarde în 2012 (cu o creștere în medie cu 2,6 oameni pe secundă, 158 de oameni pe minut, peste 225.000 pe zi și cu aproximativ 83 milioane pe an). O populație de 7 miliarde este atât o provocare, cât și o oportunitate, cu implicații asupra sustenabilității, urbanizării, accesului la serviciile de sănătate și a responsabilizării tinerilor.

Organizația Națiunilor Unite estimează o creștere până la 10 miliarde în 2050, cu o crește anuală de 1,1%. Ritmul creșterii este ridicat în primul rând în Africa, Asia și America Latină, în timp ce populațiile sunt stabile și în descreștere în Europa. În 2013, țara cu cea mai mare creștere a populației a fost India, urmată de China, Nigeria, Pakistan și Etiopia.

***

Potrivit datelor puse la dispoziția massmedia de Institutul Național de Statistică, populația României se află într-un proces de scădere caracterizat de fenomenul de îmbătrânire demografică prin reducerea ponderii populației tinere.

La 1 ianuarie 2014, populația rezidentă a României a fost de 19.942,6 mii locuitori. Populația feminină este majoritară, cuprinzând 10.204,2 mii persoane care reprezintă 51,2% din totalul populației rezidente.

Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 68,0% din total, în scădere cu 67,1 mii persoane față de începutul anului 2013.

În mediul urban locuiesc 10.747,4 mii persoane, reprezentând peste o jumătate din populația țării (53,9%).

La 20 octombrie 2011, din cele 320 municipii și orașe, doar 20 de orașe aveau populație rezidentă peste 100.000 de locuitori. Municipiul București deținea 17,3% din populația urbană și 9,4% din populația țării.

Primele 10 mari orașe (municipii) din punct de vedere al numărului populației rezidente, sunt: București (1.883,4 mii locuitori), Cluj (324,6 mii locuitori), Timișoara (319,3 mii locuitori), Iași (290,4 mii locuitori), Constanța (283,9 mii locuitori), Craiova (269,5 mii locuitori), Brașov (253,2 mii locuitori), Galați (249,4 mii locuitori), Ploiești (209,9 mii locuitori), Oradea (196,4 mii locuitori).

În mediul rural, în cele 2.861 comune, conform rezultatelor Recensământului Locuințelor și Populației din octombrie 2011, locuiau 9.195,3 mii persoane, reprezentând 46,1% din populația țării. Mărimea medie a unei comune este de 3.214 locuitori.

La 20 octombrie 2013, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,4% în populația rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere doar de 9,1% în populația rezidentă a țării. Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația urbană reprezentând 90,2% din populația totală a regiunii.

Speranța de viață la naștere, în anul 2013, a fost de 74,74 ani. Femeile au o durată medie a vieții de 78,28 ani, cu peste 7 ani mai mare decât speranța de viață a bărbaților (71,24 ani).

Datorită nivelului diferențiat al mortalității, durata medie de viață a populației din mediul urban de 75,47 ani, este superioară celei din rural cu 1,71 ani (73,76 ani). Pentru ambele sexe valorile duratei medii a vieții sunt mai mari în urban decât în rural, diferențele fiind mai accentuate pentru populația masculină (1,88 ani), decât pentru cea feminină (1,03 ani).

În perspectiva anului 2060, se anticipează că numărul populației României va continua să scadă cu aproximativ 7,0 milioane locuitori (varianta mediană) în comparație cu populația rezidentă înregistrată în 2013. În nicio variantă de proiectare, populația României nu va înregistra creșteri. În varianta optimistă (presupunând creșterea fertilității, creșterea speranței de viață și un sold pozitiv al migrației externe), în 2060, țara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puțin față de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea și apoi menținerea la un nivel redus a fertilității, creșterea speranței de viață și un sold pozitiv al migrației externe) populația s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)